Cannabis Sativa conține peste 100 de canabinoizi. Cei mai studiați sunt tetrahidrocanabinol (THC) și canabidiol (CBD).

THC acționează asupra receptorilor canabinoizi. Receptorul canabinoid CB1 se găsește atât la nivelul creierului, cât și în sistemul nervos periferic, dar și pe suprafața unor celule, cum ar fi cele implicate în imunitate.

Atunci când THC se leagă la nivelul receptorului canabinoid se produce efectul de „high” responsabil de starea de euforie indusă de marijuana. În schimb CBD nu prezintă proprietăți capabile să inducă starea de euforie, în acest fel riscul de utilizare recreațională este mai scăzut.

Utilizarea cannabisului poate evolua spre o tulburare caracterizată de incapacitatea de a renunța la consumul de marijuana. În 2019 la nivel mondial au fost raportate peste 23 de milioane de persoane incapabile să renunțe la consumul de cannabis. Sexul masculin și un nivel financiar ridicat reprezintă un risc suplimentar în a deveni dependent de utilizarea cannabisului.

Un joint conține între 60-150 mg de THC. Odată ajuns în organism se distribuie rapid în organele intens vascularizate, în special în creier, plămâni, ficat. În creier distribuția nu este uniformă. Unele zone sunt mai afectate. Printre acestea se regăsesc: cortexul frontal, hippocampul, zonele senzoriale auditive și vizuale, zonele motorii implicate în mers. Timpul de înjumătățire este de aproximativ 56 de ore la consumatorii ocazionali și de 28 de ore la consumatorii cronici. Canabinoizii sunt substanțe liposolubile care se depozitează în țesutul gras. Din aceste depozite se eliberează treptat, astfel încât după o singură doză eliminarea completă poate dura până la 30 de zile.

Canabinoizi sunt metabolizați la nivelul ficatului, producând peste 20 de metaboliți care au proprietăți psihoactive.

Dincolo de acțiunea asupra receptorilor canabinoizi, exista interacțiuni și cu alte sisteme implicate în funcționarea creierului, cum ar fi: sistem opioid, GABA, dopaminergic, serotoninergic. Aceste interacțiuni explică efectele multiple pe care consumul de cannabis le poate avea la nivel cerebral.

Efectele utilizării cannabisului

Utilizarea cannabisului din perioada adolescenței produce modificări la nivelul creierului evidențiate pe investigațiile imagistice. Majoritatea acestor modificări în structura creierului vizează zona temporală, implicată în procesele de învățare, memorie, zona emoționala. De asemenea au fost identificate modificări și în zona frontală implicată în luarea deciziilor. Tot zona frontală a creierului este responsabilă de funcția cognitiva, inhibiție și comportament responsabil, reglare emoțională, inter-conectivitate funcțională. Expunerea la THC afectează cortexul prefrontal, fiind afectată funcția inhibitoare și circuitele de recompensă. Prin acțiunea asupra acestor circuite de recompensă este explicat riscul de a dezvolta dependența la cannabis.

Studii recente arata ca marijuana afectează zona temporală superioară ce este responsabilă de capacitatea de vorbire sau de a produce sunete, dar și lobul occipital implicat în capacitatea de a recunoaște obiecte.

Un studiu american care a analizat 500 de adolescenți consumatori de cananbis a evidențiat ca factorul neurotropic cerebral (BDNF) este modificat în urma consumului. Acest factor este esențial în dezvoltarea creierului și în procesele de neuroplasticitate esențiale în stabilirea rețelelor cerebrale. Cu cât vârsta de consum este mai scăzută, cu atât efectele sunt mai importante. De asemenea, cu cât se consumă mai mult cannabis, cu atât acest factor de neurotroficitate este mai afectat.

Consumul de cannabis din perioada adolescenței este însoțit de un declin cognitiv. Acest declin cognitiv presupune scăderea capacității de atenție, a funcțiilor executive, dar și capacitatea de memorare sau viteza de a lua decizii. Studiile populaționale arată că scăderea capacității intelectuale este corelată cu o evoluție personală, socială și profesională deficitară. Afectarea intelectului este de multe ori ireversibilă, neputând fi recuperat deficitul cognitiv nici după abstinența totală. Dezvoltarea emoțională este întârziată în cazul tinerilor care consumă cannabis.

Sunt multiple studii care arată faptul că iinițierea consumului de cannabis în perioada adolescenței crește riscul de a dezvolta dependențe și față de alte substanțe, cum ar fi alte droguri, alcool sau tutun.

Efecte acute ale consumului

Toxicitatea acută are incidența redusă. Starea de comă apare rar, însă există acest risc, mai ales la copii.

Efecte asupra dispoziției

Euforia este cea mai frecventă reacție. Această stare de euforie explică și dorința de a consuma cannabis pentru a atinge starea de „high”. Studii efectuate pe studenții prin utilizarea unor chestionare au arătat că obținerea plăcerii este motivația de a fuma un joint în cazul a peste 70% din tineri. După starea de plăcere, aceștia au menționat starea de relaxare. Efectul euforic depinde de doză, modul de administrare, mediul în care se află persoana, dar și de personalitatea consumatorului. În doze mici se produce o stare de euforie asemănătoare consumului de alcool. Consumul de cannabis împreună cu alte droguri recreaționale cum ar fi amfetamine, alcool sau opioide eliberează dopamina la nivel cerebral. Acest lucru arată că marijuana este capabilă să pproducă efecte similare cu alte droguri, mai ales atunci când se administrează în doze ridicate. De asemenea, aceste efecte explică și apariția sindromului de toleranță, adică necesitatea de a crește doza progresiv pentru a obține efectul dorit.

Disforia

Reacțiile disforice sunt frecvente în cazul consumului de cannabis, în special la consumatorii adolescenți. Aceste reacții disforice pot include: anxietate și reacții de panică, diferite reacții somatice neplăcute, putând merge până la reacții paranoide. Cel mai frecvent apar reacții de anxietate și panică. Uneori pot să apară reacții de depersonalizare, senzația de pierdere a controlului sau chiar senzația iminentă de moarte. Consumatorii pot dezvolta perioade alternante de râs și plâns.

Efecte sedative și anxiolitice

După o perioadă inițială de euforie apare o stare de deprimare a sistemului nervos. Aceste efecte sunt similare cu consumul de alcool sau medicamente sedative.

Efecte asupra percepției

Consumul de cannabis afectează capacitatea de percepție pentru toate simțurile. Percepția asupra culorilor sau sunetelor este prima afectată. Percepția timpului sau spațiului sunt modificate, iar capacitatea a anticipa distanța este afectată. Chiar și la doze mici de THC, consumatorii au tendința de a supraestima trecerea timpului, acest fapt crescând riscul de accidentare. De multe ori tulburările de percepție în zona vizuală pot persista luni de zile după întreruperea consumului de cannabis.

Efecte asupra funcției motorii

După efectul stimulator asupra creierului, cu o creștere a activității motorii, apare o stare de inerție fizică care poate ajunge până la incapacitatea de deplasare, de vorbire, incoordonare a mersului. Aceste efecte pot persista timp de câteva ore.

Efecte asupra memoriei și a gândirii

Inițial apare a o accelerare a proceselor emoționale, cu riscul de apariție a dezorganizării gândirii, cu apariția unor „flight ideas”. La doze mari de THC gândirea este fragmentata ce poate conduce la confuzie.

Cannabisul determină un deficit de scurtă durată a memoriei. Acest deficit se pare că afectează achiziția de noi informații, fiind combinat cu un deficit de atenție. THC modifică capacitatea de coordonare mână-ochi, astfel încât apar deficite de coordonare motorie.

Riscul de a dezvolta psihoza

Cea mai frecventa reacție adversa după utilizarea cannabisului este starea de anxietate. În unele situații pot să apară și reacții specifice psihozei toxice. În acest caz se înregistrează delir, confuzie, dezorientare cu apariția de halucinații vizuale sau auditive. Unele idei paranoide pot să apară. Idei de persecuție sau delir mistic pot de asemenea să fie prezente. Astfel de reacții sunt însă rare și sunt cauzate de supradoze. Atunci când apar aceste simptome pot să persiste săptămâni. Riscul de apariție este la persoanele vulnerabile în a dezvolta tulburări psihiatrice sau la cei cu antecedente familiale de boli psihice.

Comportament agresiv și violenta

Cannabisul este un drog recreațional care scade violența și crește capacitatea de socializare. La persoane predispuse unor anumite comportamente violente, în special în condiții de stres pot să apară reacții de violență atunci când consumă cannabis. Chiar dacă rar cannabisul poate induce astfel de comportamente, apariția episoadelor psihotice sau paranoide cresc riscul de agresivitate și violență.

Efecte pe termen lung

Având în vedere faptul că există posibilitatea de acumulare în țesutul adipos, mai ales după doze repetate și consum de lungă durată, implicațiile pe termen lung sunt extrem de complexe.

Dozele repetate de cannabis determină toleranța. Toleranța nu este totală, însă depinde de cantitatea consumată și de frecvența consumului. Toleranța la obținerea stării de euforie a fost prezentă după o perioadă de 2-3 săptămâni de consum. Scăderea intensității senzației de euforie și a stării de bine, a făcut să apară conceptul conform căruia cannabis este un drog inaugural, care va deschide calea și spre alte substanțe recreaționale. Chiar dacă nu este o teorie uniform acceptată, realitatea arată faptul că la probele toxicologice sunt identificate simultan mai multe substanțe recreaționale.

Dependenta și sindromul de sevraj

Sevrajul la cannabis a fost identificat atât în studii animale, cât și în studii pe oameni. La animale s-a observat la întreruperea administrării de cannabinoizi sintetici se produce eliberarea unor neurohormoni implicați în reacția de recompensă, asemănători celor eliberați în cazul alcoolului sau opioidelor. Simptomele de sevraj sunt reprezentate de anxietate, disforie, iritabilitate, insomnie, tremor al muschilor. O doză zilnica de 180 mg THC ce se poate găsi în 2 jointuri administrată timp de 2-3 săptămâni este suficientă pentru a produce simptome de sevraj. Simptomele apar în primle 8-10 ore de la întreruperea administrării de THC. Sindromul de sevraj la cannabis este de scurtă durată și cu intensitate redusă spre medie.

Efecte pe termen lung

Imagistica cerebrală efectuată la animale expuse cronic la cannabis a evidențiat modificări structurale ale creierului, în special în zona hippocampului, regiunii septale sau amigdala. Astfel de modificări imagistice nu au fost identificate la oameni. Însă sunt din ce în ce mai multe dovezi că un consum cronic de marijuana produce modificări funcționale ale creierului care determină scăderea capacității neurocognitive. Evaluarea studenților expuși la cannabis arată o scădere a capacității intelectuale pentru matematică, exprimare verbală sau capacitate de memorare. Unii adolescenți au prezentat tulburări de vedere sau de limbaj timp de 6 săptămâni după ce au oprit administrarea de cannabis. În studii efectuate prin EEG (electroencefalografie cerebrala) s-au evidențiat modificări în zona atenției. Aceste modificări de atenție au persistat parțial chiar și după ce consumul de marijuana a fost stopat. Gradul de afectare a atenției este proporțional cu durata și intensitatea consumului.

Efecte cardiovasculare

O supradoză de cannabis poate induce accelerarea ritmului cardiac, cu vasodilatatia periferică și scăderea tensiunii arteriale. Crește necesarul de oxigen la nivelul inimii cu până la 30%. Dacă există boli cardiace riscurile sunt cu atât mai importante, putând merge până la apariția infarctului de miocard. În plus, există o toxicitate suplimentară generată de tutun.

Efecte respiratorii

Fumatul de marijuana conține nicotina, substanțe iritante ale plămânilor și capabile să inducă cancer. Consumul cronic de cannabis prin fumat crește riscul de a dezvolta bronșită cronică, apariția unor zone de fibroza pulmonară, sau a unor forme de cancer pulmonar. Putem spune că 3-4 jointuri echivalează cu 20 de țigarete.

Efecte asupra imunității

Tutunul asociat marijuanei afectează atât imunitatea celulară, cât și imunitatea umorală. Cannabisul inhibă capacitatea de apărare la nivel pulmonar prin scăderea efectului antibacterian.

Efecte asupra reproducerii

Cannabisul are efect antiandrogenic și se leagă de receptorii androgenici. În acest fel scade numărul de spermatozoizi, scade mobilitatea acestora și modifică structura spermatozoizilor. În cazul femeilor, consumul de cannabis poate suprima ovulația. Supradozele de cannabis scad nivelul de prolactină, dar consumul cronic determină creșterea nivelului de prolactină, fapt ce poate conduce la lactație în rândul femeilor sau ginecomastie (creșterea sânilor) la bărbați. Efectele endocrine sunt cu atât mai importante la adolescenți, având în vedere că poate să apară suprimarea maturării sexuale. În timpul sarcinii, canabinoizi străbat bariera placentara și ajung la embrion sau făt. Nu sunt studii care să ateste capacitatea cannabisului de a produce malformații congenitale, însă există posibilitatea ca fătul să aibă o greutate mai mică la naștere dacă mama fumează marijuana în timpul sarcinii.

Acest articol a fost scris de doctor Radu Tincu