Chimia creierului unui adolescent

În timpul adolescenței, creierul trece prin schimbări semnificative în structura și funcționarea sa. În această perioadă neurotransmițătorii (dopamina, serotonină și GABA), sunt foarte importanți în reglarea stării de spirit și a cogniției (gândirii).

  • Dopamina: este asociată cu recompensa și plăcerea. În adolescență există o sensibilitate crescută la dopamină, influențând motivația și căutarea recompenselor. Acest lucru poate duce la comportamente de asumare a riscurilor crescute, la căutarea de experiențe noi.
  • Serotonina: este implicată în reglarea stării de spirit și a bunăstării emoționale. Fluctuațiile nivelurilor de serotonină în timpul adolescenței pot contribui la schimbări de dispoziție, anxietate și depresie. Are un rol în dezvoltarea controlului impulsurilor și a stabilității emoționale.
  • GABA (Acidul gama-aminobutiric): GABA este un neurotransmițător inhibitor care ajută la reglarea anxietății și stresului. În timpul adolescenței, are loc o continuă maturizare a sistemului GABA, influențând răspunsurile emoționale și capacitatea de a face față stresorilor.
    Acești neurotransmițători împreună contribuie la schimbările emoționale, sociale și cognitive având impact asupra comportamentului, capacității de luare a deciziilor și stării mentale.
    Consumul de droguri poate afecta semnificativ funcția neurotransmițătorilor în creier.
  • Stimulente (de exemplu, cocaina, amfetaminele): cresc eliberarea și blochează recaptarea neurotransmițătorilor precum dopamina și norepinefrina. Acest lucru duce la un efect euforic intens și imediat. Utilizarea prelungită poate perturba echilibrul normal al acestor neurotransmițători, contribuind la dependență și afectând reglarea stării de spirit.
  • Sedativele (alcoolul, benzodiazepinele): amplifică efectul neurotransmițătorului inhibitor GABA, ducând la un efect calmant. Utilizarea constantă poate duce la o sensibilitate redusă a receptorilor GABA, cu potențial creșterea anxietății și dificultăți în gestionarea stresului.
  • Hallucinogene (LSD, psilocibina): pot afecta receptorii de serotonină, ducând la percepții, stări de spirit și cogniții alterate.
  • Opiacee (heroina, analgezicele pe bază de rețetă): imită acțiunea endorfinelor, neurotransmițători care reduc durerea și induc sentimente de plăcere. Utilizarea prelungită poate duce la toleranță, dependență și perturbarea sistemului natural de endorfină, contribuind la dependență.
  • În ansamblu, consumul de droguri poate interveni în echilibrul delicat al neurotransmițătorilor din creier, putând duce la dependență, probleme de sănătate mentală și schimbări pe termen lung ale comportamentului. Impactul poate fi deosebit de pronunțat în timpul adolescenței, când creierul este încă în dezvoltare, putând altera căile neuronale și crescutând susceptibilitatea la tulburări.

Canabisul – un drog frecvent utilizat

Consumul de canabis poate avea diverse efecte asupra neurotransmițătorilor:

  • Dopamina: THC, componenta psihoactivă a canabisului, poate stimula eliberarea de dopamină în sistemul de recompense al creierului. Acesta este ceea ce contribuie la “extazul” trăit de utilizatorii de canabis.
  • Serotonina: Canabisul poate influența receptorii de serotonină, care joacă un rol în reglarea stării de spirit. Unii utilizatori raportează îmbunătățiri ale stării de spirit și relaxare, în timp ce alții pot experimenta anxietate sau paranoia, care ar putea fi legate de modificări ale nivelurilor de serotonină.
  • GABA: THC poate afecta sistemul neurotransmițător GABA, ducând la relaxare și un efect calmant. Cu toate acestea, utilizarea excesivă poate duce la toleranță, afectând potențial reglarea anxietății atunci când nu se află sub influența canabisului.

Canabisul poate influența sistemul glutamat, care este implicat în învățare și memorie. Frecvent memoria pe termen scurt este afectată și apar dificultăți școlare.

Creierul în dezvoltare al adolescentului este mai expus efectelor canabisului, influențând funcția cognitivă și sănătatea mentală.

Utilizarea îndelungată sau intensivă a canabisului a fost asociată cu modificări în structura și funcționarea creierului, inclusiv alterări în sistemele de neurotransmițători.

Discuția cu un specialist (psiholog, psihoterapeut, psihiatru) poate clarifica adevărata nevoie a celui care apelează la droguri. De cele mai multe ori persoanele au nevoie de tratamentul anxietății, depresiei, traumelor sau tulburărilor de personalitate.